Material publicat în săptămânalul ProSport, distribuit în fiecare marți, împreună cu Ziarul Financiar.
La fel ca și Karate, Ju-Jitsu nu este un sport scump în România. Vechi de 600 de ani, stilul de arte marțiale oferă beneficii imense celor care îl „îmbrățișează”
Într-o societate tot mai nesigură, tot mai multe persoane care fac mișcare se îndreaptă spre sporturile de apărare. Artele marțiale oferă o paletă largă celui care alege un sport defensiv și dacă într-unul din numerele trecute am oferit detalii despre cum și unde se poate intra în tainele karatelor, de această dată ProSport vă introduce în atmosfera unei alte discipline deprinsă tot de la japonezi.
Lizarazu a devenit campion european după ce s-a retras din fotbal
Ju-Jitsu e foarte cunoscut în toată lumea și mulți fani ai sportului au auzit cu siguranță de stilul brazilian Ju-Jitsu, asta datorită popularității lui Roice Gracie și victoriilor lui din Ultimate Fighting Competition (UFC). E bine cunoscut și cazul fostului fotbalist francez, Bixente Lizarazu, câștigător cu naționala țării sale a Cupei Mondiale din 1998 și a Campionatului European din 2000. Fundașul stânga a devenit în 2009, la numai 3 ani de la încheierea activității fotbalistice, campion european la această disciplină!
Dar Ju-Jitsu este un stil tradițional apărut cu cel puțin 500 de ani înainte de formele sale moderne, practicate în sport, judo și ju-jitsu brazilian. „Arta supleței”, așa cum s-ar traduce, s-a dezvoltat printre samurai, în Japonia feudală, ca tehnică de luptă de apropiere pentru cazurile în care adversarul era mult mai bine înarmat. Pentru că un atac împotriva unui asemenea inamic era o alegere nepotrivită, practicanții au învățat să folosească energia adversarului pentru a-l imobiliza sau pentru a-l arunca.
„Nu formez bătăuși, modelez oameni”
În București există 16 cluburi de Ju-Jitsu afiliate la Federația Română de Arte Marțiale. ProSport a călcat pragul clubului Budo Seishin, fondat în 1992 și care în acest moment are peste 150 de membri care provin din toate categoriile sociale. Fie că lucrează în diferite corporații, fie că sunt profesori de educație fizică, ofițeri de poliție și de jandarmerie, cadre universitare și juriști, toți au fost întâmpinați de către Shihan Doru Galan cu următorul mesaj: „Nu mă interesează să formez bătăuși, scopul meu e să modelez oameni”.
Ca și la karate, nu e deloc costisitor și complicat să îți asiguri echipamentul (GI – așa cum se numește). La Decathlon și Intersport prețul unui kimono variază între 70 și 100 de lei, în funcție de calitatea materialului. Clubul condus de shihanul Doru Galan, cel care deține centura neagră cu 7 DAN oferă gratuit echipamentul GI în prima lună, pentru ca participanții să nu facă o investiție inutilă în eventualitatea în care după o lună se hotărăsc să renunțe. Tot 100 de lei costă și un abonament lunar la clubul menționat mai sus și ținând cont că motto-ul școlii e „Cei slabi vor deveni puternici. Cei timizi vor deveni curajoși”, merită o asemenea mică investiție.
100 de lei e abonamentul lunar
Cu un abonament lunar pot participa chiar și patru membri ai familiei. Cel mai tânăr practicant de Ju-Jitsu, membru al clubului Budo Seishin, are 4 ani, iar cel mai vârstnic este un profesor universitar de 55 de ani, astfel că nu contează etatea.
„Peste 30 de femei, cu vârste cuprinse între 18 și 45 de ani, sunt înscrise aici la Ju-Jitsu. Vin la sală pentru a se menține în formă și pentru a arăta mai bine, dar și pentru a deprinde tehnici de autoapărare. Personal nu cred că trăim într-un mediu atât de nesigur, dar e bine să ai capacitatea de a te apăra de eventualele pericole”, a declarat shihan Doru Galan.
Maestrul subliniază și importanța acestei arte marțiale în educația copiilor: „Părinții își aduc copiii pentru a face mișcare și pentru a-i disciplina. După aproximativ 6 luni de exercițiu sunt selectați copiii cu potențial care vor sa facă performanță. Trei sferturi dintre copiii care vin la Ju-Jitsu sunt ezitanți, fricoși dar la club își consolidează personalitatea, caracterul, devin ordonați și serioși. Copiii învață să fie și respectuoși și mult mai prietenoși”. Pentru cei tineri care își doresc să performeze în Ju-Jitsu, clubul Budo Seishin transmite un mesaj foarte clar prin vocea lui Doru Galan: „Cei care vor să ducă acest sport la nivel de performanță nu trebuie să neglijeze școala. În privința copiiilor, de pildă, sunt selecționați pentru a participa la concursuri doar cei cu note bune”.
Instructorii acestui club sunt voluntari. Tinerii care au crescut practicând acest sport vin la club în continuare și le împărtășesc cursanților noțiunile pe care le-au învățat la rândul lor. Cei care au o situație financiară precară sunt ajutați de restul membrilor clubului să nu abandoneze acest sport. Există două examene de grad pe an, în vară și în toamnă, când cei testați își pot îmbunătăți centura. La vârsta de 16-18 ani pot fi promovați la gradul de instructor, iar după examenul de bacalaureat pot urma cursurile școlii de antrenori. Practicanul care deține centura neagră își poate înființa propriul club de Ju-Jitsu. Cursurile pot reprezenta un avantaj pentru tinerii care sunt interesați să intre la Academia de Educație Fizică și Sport sau la Academia de Poliție.
La început, am promovat clubul lipind sute de afișe prin București. Acum, clubul are un site, www.budo-seishin.ro, dar cea mai importantă promovare vine de la părinții care sunt mulțumiți de rezultatele copiilor Doru Galan, doctor în arte marțiale
Articol publicat de Florin MARIAN și Ovidiu DUMITRESCU
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER